mai este speranta.



aseara m-am uitat la meciul de fotbal dintre bayern si manchester. am tinut in aceasta confruntare cu francezul ribery de la bayern. oricum nu imi plac englezii cu exceptia lui liverpool.

in minutul 41 eram pregatit sa inchid televizorul. era 3-0 pentru manchester. eram profund dezamagit de rezultat si de jocul lui bayern. am sperat intr-o revenire, dar de cate ori nu am avut eu sperante desarte?

deobicei imi place sa tin cu echipele mai slabe, mai sarace, mai fara statut de vedete si sper ca buturuga mica sa rastoarne carul mare. nu o data mi-au fost inselate sperantele. dar asta nu ma impiedica sa sper de fiecare data.

aseara, insa sperantele mele mi-au fost implinite. un gol balbait si apoi un gol de toata frumusetea a facut ca bayern sa castige dubla confruntare si sa mearga mai departe.

nu e un post despre fotbal, daca la asta va gandeati. ala era numa` intro. vroiam sa va vorbesc despre sperante si despre puterea de a crede.

cred ca fiecare am trecut pe-acolo. am fost in varful lumii si apoi a trebuit sa trecem prin cea mai adanca vale. totul era bine si orice am fi vrut sa facem ne iesea ca mai apoi sa nu putem lega nimic.

nu e pericol mai mare pentru om decat sa treaca prin esescuri. dar deasemenea nu e scoala mai buna decat esecul. modul in care faci fata dezastrului, te va schimba intr-un om puternic sau intr-o lichea.

cand esti cazut, n-ai voie sa iti plangi de mila pentru prea multa vreme. da. ai dreptul sa te jeluiesti. dar tine minte ca fiecare minut in plus pe care il petreci plangandu-ti de mila e un un minut in plus care te aduce in starea de complacere.

cu totii esuam. dar nu toti reusim sa ne ridicam. frate-mio avea notat pe un caiet de mate, pe ultima foaie:"nu e ratat cel care cade, ci cel care nu se mai ridica"... si asa e.

rationalistii intotdeauna ne vor condamna pe noi cei care speram, credem sau visam. ei nu inteleg ca nu totul poate fi cuantificat. nu intotdeauna 1+1=2. uneori 1+1=1. eu nu cred in ridicarea unuia daca nu are puterea de a spera sau de a crede. si pentru aceasta suntem condamnati. rationalul nu va intelege niciodata credinta. de aceea nici nu incerca sa i-o explici. credinta trebuie simtita si traita si nu explicata.

ceea ce nu te omoara, te lasa schilodit....

7 Comments »

  • gravatar Anonim

    Nustiu pe cine a citat, dar odata, profa mea de bio mi-o zis ca speranta ii puterea de a trece de la un esec la altul fara sa-ti pierzi entuziasmul.
    Asa-i ce fain ?
    : )

  • destul de fatalista zicala aceasta... e ca si cum am fi sortiti doar esecului.. si nu prea sunt deacord cu asta:-"

  • gravatar Anonim : )

    Pe mine ma incurajeaza si ma face sa nu-mi pierd speranta niciodata, chiar daca am esuat o data sau de mai multe ori.

  • eu defiacre data cand ma uit la meci, pirde echipa cu care tin. la niba cred ca aduc ghinion.

  • asta e bine realbadpisy... data viitoare sa tii cu echipa cealalta;)

  • nu puteai gasi o zi mai potrivita pentru a scrie asta...azi am avut o discutie interesanta cu colega mea de munca; probleme, groaznicul: "nu mai pot", lipsa credintei...concluzia/incurajarea era ca e nevoie sa crezi, sa nu renunti oricit de greu ar fi...
    apoi am ,ers la calc si am deschis blogul tau sa vad ce mai ai pe aici, si cind am citit am chemat-o si pe ea...
    nu am apucat sa discuta, dar cred ca a fost intarita...
    inspiratia divina...sa ai parte de ea mereu!

  • ma bucur ca v-am fost de folos:)

Leave a comment