100


si am ajuns la postul care duce in spinare cifra 100. nu ma asteptam sa scriu asa mult. nu ma gandeam ca am ce scrie. daca stau bine sa ma gandesc, am scris suficient de multe prostii.poate prea multe.

nici nu mai stiu de ce am inceput sa scriu. din joaca? din provocare? din invidie? din "si eu pot"? poate cate putin din fiecare. probabil e ca si atunci cand iti analizezi personalitatea si citind calitatile si defectele, iti dai seama ca ai cate-un pic din fiecare, un pic de flegmatic, mai mult din sangvinic, asezonat cu melancolic si asa mai departe.

multi ma intreaba, asa, zambind in coltul gurii: la ce te ajuta ca scrii pe blog? crezi ca esti asa de bun incat sa fii citit? de ce scrii?

cel mai mult ma amuza persoanele care stiu asa de bine la ce ar putea folosi un blog incat ma intreaba de ce nu atac o anumita directie... voita de ei, evident...

citeam undeva ca cei care scriu pe blog sunt niste lasi. sunt prea lasi ca sa nu scrie. mi se pare o aberatie.



motivul pentru care scriu, e ca ma simt bine asezandu-mi gandurile, parerile, amintirile, nazuintele, frustrarile aici in vazul lumii.
e doar o modalitate de a ma ascunde la vedere. unii veti intelege ideea asta. altii nu.

nu voi schimba viata nimanui prin ceea ce voi scrie aici. nici nu am vrut. si nici nu vreau. pentru ca a schimba viata cuiva inseamna sa fii responsabil de persoana respectiva. nu poti sa dai unui copil un cutit sa se joace si apoi sa pleci.

e libertate in comentarii la mine pe blog. n-am cenzurat pe nimeni. recunosc ca am intervenit mai dur acolo unde am crezut de cuviinta. am considerat ca ai tot dreptul sa ma critici cat de dur vrei. dar nu te astepta sa imi plec capul sau sa intorc obrazul.

arunc multumiri spre cei care m-au promovat, prin link-uri pe mess sau spam-uri. sa nu ii condamnati prea tare. erau sub puterea mea hipnotica...

de asemenea multumiri tie, celui ce ma citeste, ca iti rupi 5 minute din timpul tau pretios pentru a trece peste gandurile mele.

astea fiind spuse...

numa` bine

p.s.: cica erau iuan si ghiorghie langa autostrada campia turzii-gilau, pazind oile. stateau ei asa in ghioaca rezamati si admirau masinile care treceau tot din ora in ora... dupa mai multa tacere, iuan o sparge:" ma ghiorghie, ma crezi ca trec pe partea aialalta in 5 minute?" la care ghio ii raspunde in stilul caracteristic:" taci ma ca nu ii hi fuljer."...

13 Comments »

  • gravatar Aiurea

    Ai ajuns departe.
    Felicitari !
    Astept sa te felicit si cand mai adaugi in zero la numarul postărilor :)

  • pai 100 de posturi pe an... asta inseamna ca ne vedem peste 10 ani? sper ca nu:))
    multumesc.

  • gravatar Aiurea

    Vrei o idee ?
    Undeva, lumea care-i pasionata de ceea ce face incepe un proiect : 365 Project.
    Nu cred ca-i cazul sa-ti explic ce trebe sa faci la proiectu asta, da ar fi fain sa-l incepi si tu.

  • gravatar Aiurea

    fac*

  • gravatar Aiurea

    incep*

  • alte corecturi?:))

  • gravatar Aiurea

    Imi cer scuze ca m-am exprimat aiurea :)

  • era doar normal. pot sa iti fac o marturisire?
    n-am inteles faza cu 365 project

  • gravatar Aiurea

    365 de posturi pe an.
    In fiecare zi cate un post timp de un an.
    Mi se pare o provocare, pentru ca stiu ca nu-i usor sa scrii, dar daca abordezi proiectu asta, dupa ce o sa-l termini, o sa scrii mult mai des ca acuma.

  • uhm... nu simt ca trebuie sa scriu mai des ca acuma:)
    multumesc de idee.:)
    dar vezi tu.. uneori vreau si am ce scrie. iar alteori doar vreau sa scriu:)

  • cred ca stiu unde ai citit ca nevoia omului de a scrie e o slabiciune :D

    well, cred ca ar trebui sa iti zic un fel de: "felicitari"... asta ar fi tipic, dar cum mie imi plac lucrurile atipice inca nu m-am hotarat cum sa reactionez la postul "100", adevarul e ca nici nu m-am lasat sa ma pierd in gandul asta:P

    cat despre a scrie... acum o luna poate nu as fi putut zice ce inseamna sa scrii... acum stiu. si nu, nu e o slabiciune, nici o provocare, nici o incercare de a schimba lumea, ci e ....hmmm....poate chiar ma incumet sa ii zic: un hobby. nu scrii ca sa demonstrezi ca esti mai bun ca altii, cum nici cantaretii nu canta ca sa vada ceilalti cat de buni sunt ei (i´m so not talking about muzica cea comerciala), nici pictorii ca sa anuleze legile lui da vinci....daca materializarea artei ar fi o incercare de a demonstra ca suntem mai buni decat altii, atunci arta ar deveni politica... dar arta e mai mult de atat, imi place sa cred ca e above that.

    oups, iar am uitat ca am blog si il folosesc in continuare pe al tau :))

    deci, concluzie: arta tine de inspiratie, deci nu iti doresc sa scrii mai mult, nici sa iti pui obiective in a scrie, ca sa nu ajungi sa scrii comercial(la fel ca muzica), ci iti doresc pe mai departe sa fi inspirat, si cand consideri ca ideile merita materializare in cuvinte sa le dai drumul, in stilul tau, in forma ta, in ordinea aleasa de mintea ta unica :* >:D<

    ps: u´re unique, just like everyone else

  • oare n-ai fost atent? oare ne-ai pus la incercare? oare n-am numarat eu bine?...
    cica asta e postul 99, nu 100 :-"

  • multumesc yonne de comm-uri.
    nu v-am pus la incercare. ci chiar e postul 100.
    doar ca un post l-am sters. si de-aia apare ca si 99.
    :)
    crede-ma ca stiu cat am scris:)

Leave a comment