la un pahar de vorba

m-am intalnit cu mine azi. eram vesel, radeam cu pofta si eram inconjurat de prieteni. dar nu eram eu cel de acum. eram mult mai tanar.

eram inca la cercetasi. si foarte optimist. tot ce imi puneam in gand sa fac faceam. nu prea stateam pe ganduri. am gandit asa de putine lucruri atunci dar am facut asa de multe.

mi-am facut cu mana. dar eu cel tanar nu m-a bagat in seama.

am vrut sa merg sa ma intreb daca ii place ce a devenit. daca ar fi crezut ca va ajunge cel ce sunt acuma. daca ar fi vrut sa schimbe ceva. am vrut sa merg sa il invat sa ia deciziile cele care trebuie

sa ma invat sa investesc in relatiile care trebuie. sa cresc si sa imi apropiu de inima oamenii de care aveam cu adevarat nevoie si care mai tarziu mi-au devenit parte a inimii...

probabil nu m-as fi ascultat. eram la fel de incapatzanat. poate chiar mai tare.

a fost plina de amintiri intalnirea mea cu mine... mi-ar fi placut sa fi putut povesti ceva cu mine. mi-era dor de optimismul meu debordant. de ideile curajoase de atunci. dar s-a terminat.

ma duc sa pun poza cu mine inapoi in albumul cu amintiri... poate alta data voi avea timp mai mult de mine...

(p.s. eu sunt cel cu alb... si cu parul valvoi, in caz ca nu m-ati recunoscut)