la un pahar de vorba

sunt multumitor pentru prietenii mei care se gandesc la mine si decid sa imi faca daruri asa de minunate. in continuare vreau sa va prezint un dar ce l-am primit de la o prietena scumpa care din cand in cand ma tachineaza si o tachinez... ca sa nu ii raman dator:D
aseara mi-a trimis o disecare a personalitatii mele, care mi-a placut f mult si este si f aproape de adevar... nu chiar in totalitate, greseste in 2 locuri... in rest a atins ceea ce trebuia.
va invit asa dar sa ma descoperiti prin ochii prietenilor mei:

"Mishu..odata am incercat sa ii zic “MISH”, si mi-a placut..poate si lui, doar pentru k asta demonstreaza inca o data felul lui de-a fi…
Si care e felul lui de-a fi?
Aaa…pai incearca sa fie mult…si ii iese..nu e prea misterios, dar nici nu lasa pe toti sa il descopere fara pic de efort..atunci ar fi probabil prea la indemana oricui…
Daca il vezi in cadrul serios e cel ce asculta si face cate un comentariu curajos si bine punctat, fara sovaieli; in mijlocul unui grup…nu e cel ce tace, e cel ce zambeste, e sarcastic si glumeste mult…

…s-ar putea chiar sa te enerveze la culme daca nu esti obisnuit cu un om ca el..o sa zici din prima k e vanitos..si e, dar nu chiar asa de vanitos cum ti se pare la prima vedere. Nu trage concluzii inca…e mult mai mult decat atat…

Dupa glumet, cred k urmatorul aspect evident, dar din nou, exagerat de multi care citesc doar titlul si nu si indicatiile de aplicare a unui tratament anti-depresiv(pana si comparatia e o metafora) e aparentul misoginism.

Nu rade de fete, rade cu ele, le tachineaza, ii place sa piste si sa provoace, ii plac jocurile de genul asta, dar stai linistit, stie aprecia un raspuns intelept din partea unei fete (chiar daca in momentul asta i se pare prea mult sa spun asta), poate e asa doar ca sa provoace cat mai multe sa ii raspunda satisfacator, pentru a le aprecia cat mai mult, dar spre dezamagirea lui, si spre confirmarea acuzarilor lui usturatoare asupra fetelor, multe se opresc inainte de a-si fi dus sarcina inmascata la bun sfarsit..chiar si atunci continua sa spere…pentru k e si el un dependent de speranta.

Cred ca paragrafele astea trebuiesc sa aiba totusi o legatura intre ele, deci dupa ce am zis ce e cel mai evident, apoi am introdus ceea ce e tot evident dar ambalat in intentii tainice o sa trec la punctul lui forte… nu, nu e capacitatea de a te face sa razi, nici aceea de a oferi un sfat asa de la locul lui, nici macar aia de a te certa exact in mijlocul sfaturilor minunate…astea sunt prea evidente, el e “ascuns intr-un loc tainic, ca in adancimile pamantului” Acolo nu o sa ti se para dur, nici rau, nici categoric.

Acolo o sa vezi un om visator ce cauta frumosul, il urmareste si incearca sa il arate tuturor dupa ce il gaseste. Are bucuria unui copil si inima unui indragostit. Ceea ce tu ai putea caracteriza drept “dur, rau si categoric” e reactia lui pentru atitudinea celor care refuza efectiv frumosul, a celor ce lasa seninatatea si sinceritatea sentimentelor si adopta o forma incapatanata impotriva viselor si credintei pline de promisiuni inaltatoare.

E un visator realist, unul care e dezamagit usor si ranit de indiferenta sensibilitatii fata de luncrurile cu adevarat minunate. Dar nu, nu te judeca numai daca ii ceri, nu se crede perfect, mai mult decat judeca pe cei din jur se judeca pe sine…se condamna ca nu face destul, se acuza si pentru partea lui evidenta si pentru cea ascunsa…de aceea de multe ori o sa crezi ca e dezamagit de viata, e dezamagit, dar nu de viata, ci de incapacitatea omului de a se bucura de ea.

Chiar pot sa iti zic cum se simte in momentul asta…bine:D . Nu se gandea ca poate fi citit de cineva cu asa exactitate cu care citeste si el pe altii (nu ca l-as fi citit eu cu exactitate, dar cu exactitatea cu care citeste si el, sau pe acolo:-“), pentru ca e fascinat de oameni, de povestile lor, de gandirea lor si de interesanta miscare de idei si sentimente ce roieste in jurul lui.

Asculta tacerea si o intelege si pe ea.

Acum chiar se asteapta la ce urmeaza…k shtie k efectul de roz e de la ochelari…
Pentru ca ying nu e complet fara yang, pentru ca albul un e alb decat in prezenta contrastanta a negrului, pentru ca ziua e cea mai luminoasa abia cand iti aduci aminte de noapte, o sa iti zic si ceea ce s-ar putea sa nu iti placa la el: oscileaza, dar nu fara explicatie; s-ar putea sa renunte pentru ca ajunge sa se oboseasca si te lasa in voia mintii tale, scrashnind din dinti insa stiind ca daca ar putea sa te ajute mai mult, ar face-o si ii e ciuda ca nu te lasi ajutat.

E un perfectionist, si niciodata un o sa considere asta un defect…ci doar o datorie.
Deseori simte atat de tare nevoia de afirmare incat isi lasa inima sa il acuze abia cu intarziere…dar mereu o face. E atat de sincer incat s-ar putea sa te doara ca te cunoaste prea bine, te cunoaste pana in rarunchii pe care ii ti ascunsi chiar si de tine.

Ii plac regulile, desi ii place sa le incalce doar ca sa se simta un neadecvat al regulilor, cat despre stil, e clasic, dar ca sa nu se simta clasic, mai vaneaza ici si colo cate o influenta dintr-un stil diferit. Ii place rutina, desi ii e frica sa nu ramana in ea. Iar cand vine vorba despre dragoste, el e indragostit de dragoste. E un optimist, insa i se pare prostesc, asa ca se hotaraste sa fie pesimist, ca apoi sa isi dea seama k e un optimist-realist si pesimist –increzator nu poate sa il descrie, pentru ca el nu imparte niciodata 50-50.

A, da, si se plictiseste destul de repede, are simtul datoriei, dar in momentul asta s-a descoperit destul. Se simt bine, dar crede k prea mult cand deja da pe afara e imbuibare.

Nu cred k poti descrie un om in cuvinte, pentru ca ele sunt mult mai prejos decat intentiile mintii, poate mintea are o limba a ei care inca nu ni se face descoperita…dar pe undeva prin sfera atmosferei acestor cuvinte o sa gasesti personalitatea lui Mishu;

...si ca sa termin intr-un stil clasic, o sa raspund micului semn de intrebare din introducere…de ce ii place MISH? Pentru ca e dragalas si alintat, in acelasi timp cunoscut dar poate numai de cei care isi iau timp sa se gandeasca la el."