la un pahar de vorba

asa. e 14. zi de cosmar. de bucurie. de surpriza. de vis. de cadou. de ce vreti voi. e o zi speciala. pentru unii. dar si pentru altii. poate avea o conotatie pozitiva. sau doar una negativa. trebuie sa fi incult sa nu simti ziua asta. e la fel de importanta ca si facebooku`.. daca n-ai cont nu "ezisti". tot asa, daca nu sarbatoresti ziua asta esti un insensibil si nu iubesti. ever.

ma intreb daca, cei care acum sunt intr-un loc special, avand parte de un moment special, alaturi de cineva special, constientizeaza ce inseamna sarbatoarea asta a lui cupid.  fain om cupid asta. nacazul cu el era doar acela ca se indragostea prea repede si de oricine.

sarbatoarea indragostitilor? da. pentru ca multi dintre cei care azi sunt indragostiti, maine nu vor mai fi. indragostiti, evident. cand zic maine nu ma refer strict doar la ziua de 15. si da. sa sarbatoreasca acuma cu persoana actuala... ca la anu` avem prospaturi..

a te indragosti nu e acelasi lucru cu a iubi. si cred ca sunteti si voi constienti de asta diferenta. ca o relatie sa mearga ai doo posibilitati. fie sa iubesti persoana. fie sa te indragostesti de ea in fiecare zi. a doua varianta mi se pare romantica de-a dreptul. si nu imposibila.. ci doar improbabila.

azi, trecand prin centrul clujului, am auzit fara sa vreau, cum ii cununa unu pe doi. si la un moment dat zice:
"cetatean ionel, o iei in casatorie pe timp de o zi pe cetateana cordelia sa iti fie jumatate, sa iti fie sfert, sa iti fie..." si nu mai stiu ce a indrugat acolo. da` mi-a placut progresia inversa:" jumatate-sfert".. cat adevar....

dragii mei, indragostiti-va des, dar sa iubiti o singura data.

un vers din piesa asta:

While poets try to engineer definitions of love
You know all I can think of is you

Cineva m-a intrebat:" ce planuri ai de pensionare?"....

campia turzii-orasul in care e bine sa locuiesti.

ce afirmatii curajoase fac unii dom`le...

azi am fost martor la un gest care m-a pus pe ganduri. eram in autobuz si intr-una dintre statii s-au urcat o gasca de tigani romi. au mers fara nicio discutie in spatele autobuzului. nu si-au cumparat bilete. dar era ceva de asteptat.

o zi cetoasa. un accident stupid. victima a murit. articol in ziar. la final de articol, semnul like de la facebook...

 curiosii sa dea un click.

o familie isi va plange moarta. restul... vor transmite condoleante prin like-uri facebookiene?

de ce suntem nemultumiti?

chinezii au un blestem. v-am mai spus de el: "fie sa primesti tot ce iti doresti si sa traiesti vremuri interesante.."
la o prima vedere e absurd sa zici ca asa ceva poate fi blestem. e asa de frumos ambalat in ganduri bune si de dorit pentru a le ura cuiva... si totusi.

recunosc ca ma framant cu acest blestem de peste un an de zile. si subtilitatea lui m-a cucerit definitiv. stiti de ce? cand primesti ceea ce iti doresti, renunti cu atata usurinta la ceea ce ai deja. si stim foarte bine ca masuram calitativ un lucru in masura in care il pierdem.

cu alte cuvinte, abia atunci intelegi valoarea "ceva"-ului, doar cand ajunge sa iti lipseasca. pana atunci, obisnuinta te orbeste. nu realizezi cu adevarat prietenia unui om, decat dupa ce o pierzi. nu constientizezi golul care il poate casca in tine absenta cuiva, decat dupa ce renunti cu buna stiinta la acel cineva si inlocuind cu ceva-ul dorintelor tale.

iar despre vremuri interesante... well, cuvantul interesant nu inseamna neaparat ceva bun si de dorit. vremuri interesante pot insemna si zbuciumuri. si morti. si razboaie. si pierderi. si....

de ce suntem nemultumiti? chiar trebuie sa pierdem tot ce avem pentru a realiza profunzimea si plinatatea ce ne-o ofera in stare bruta si fara masura ceea ce avem?

sper sa nu trebuiasca sa ajungem acolo.

desi...

s-a promulgat legea educatiei. numa` ce am terminat de urmarit discursul presedintelui. a spus o gramada de lucruri interesante si faine. a fost logic in ceea ce a afirmat. presupun ca sunt mai multe lucruri care raman nespuse. ca asa e la orice lege.

sunt pro? sunt contra? sunt roman? sunt anti-maghiar? ce intrebari stupide. sincer sa va spun, chiar mi-ar placea ca macar 25% din ce a afirmat presedintele tarii sa se indeplineasca. dar mi-e teama ca nu se va intampla asa. si nu doar ca mi-e teama, dar sunt perfect constient de asta.

se tot bate moneda ca daca se face "Ceva", ungurii or sa rupa ardealul de romania. daca nu se face "ceva", ghiciti ce: ungurii vor rupe ardealul de romania. in orice caz: miza e ardealul. sperietoarea e/sunt ungurii sau prin asociere UDMR-ul. care nu e partid politic ci uniune...

sunt ardelean. si stiti ce zic eu? daca minoritatile vor sa aiba scolile lor: sa le aiba. daca vor sa li se predea doar in limba lor si in comunitatile lor sa se vorbeasca doar limba lor: asa sa fie. pe mine nu ma afecteaza. de pierdut eu nu am ce pierde. in schimb ei, vor pierde enorm.

stiti de ce zic asta? pentru ca le va fi apoi f greu sa lucreze intr-o companie romana, asta asa ca exemplu. le va fi greu sa se inteleaga cu romanii care le vor fi colegi. cand vor incerca sa vorbeasca cu un roman, vor fi luati in ras din cauza dezacordurilor grave.

in momentul cand te izolezi ai de pierdut.

iar frica de secesiune... sa fim seriosi. nu noi ne-am unit si nu noi ne tinem uniti. cei care au putere de decizie la nivel mondial sunt aceia care ne dicteaza granitele. niciodata n-am fost stapani pe ceva. apropo, pentru cei care ati mai iesit din tara sau ati vorbit cu straini, nu vi se pare prea mare coincidenta cand ne tot spun ca budapesta e capitala tarii?

alta e motivatia aici. in ardeal sunt bani. in ardeal se munceste. in ardeal se gandeste. in ardeal este aur.... oare cum ar arata ardealul daca ar avea autonomia economica pe care si-o doreste? pentru ca doar un tampit poate crede ca in ardeal se doreste autonomie teritoriala... nu. vrem sa ne administram banii cum dorim.

prin legea educatiei s-au pus bazele separarii universitatii Babes-Bolyai. cel putin asta am inteles eu. asta e teama unora. asa, si? nu o sa mai fie un colos universitar? ghinion. desi eu cred ca daca se urmareste interesul universitatii si nu interesele personale, ea va dainui. din pacate, nu traim intr-o lume idilica ci intr-una umana, in care interesul propriu primeaza interesului colectiv.

stiti ceva? oare il intereseaza pe amaratul care n-are ce manca, faptul ca gyuri si iuan nu mai merg la aceeasi scoala? nu prea cred. in schimb, prin separarea apelor, se poate arata cu degetul spre celalalt ca fiind vinovat pentru situatia mea grea.

e normal. tu esti de vina. pentru ca esti diferit. sau cel putin te percep diferit... si pentru asta te urasc. restul sunt detalii...

imi placea reclama de la Diesel: be stupid! sunt sigur ca nu o sa va placa gandurile mele care lovesc in amorul de roman-verde al unora... dar ce sa zic: hai, fiti Diesel!!!

p.s.: sa dam ungurilor ardealul... sa ne stim scapati de o grija...

pe finalul anului 2010 am fost plesnit de genialitate. si m-am gandit la ce as putea inventa daca as fi fost un inventator? si nici nu a fost nevoie de prea mult timp de gandire. raspunsul mi-a venit instant. ca si ness-ul meu 3 in 1, din care trebuie sa beau 3 pliculete ca sa simt ca beau 1. dar asta e alta treaba.

si nici sa iti vorbesc.

sa nu m-astepti
ca-n alte dati...
eu nu mai vin
si nici nu-ti mai zambesc.

n-am sa-ti mai rostesc
nici numele-ti,
nici gandurile
si nici n-am sa te mai amintesc!

si visele ce le-ai avut
si poate le vei mai avea...
pastreazati-le! nu-mi mai trebuiesc!

nu mai ai loc in mine!
te alung!
te alung ca pe un cersetor
ce irita lumea,
intinzandu-si mana,
zambindu-ti trist
cu inteles milog...

n-ai inteles?
nu ma mai induiosezi
si nici nu imi mai dai fiori,
ma lasa rece
orice-ai zice
sau incerca sa imi oferi!

te leapad copilarie!
sunt... OM?

noroc cu facebook-ul ca altfel uitam ca e ziua mea. mersi fain tuturor celor care mi-au facut urari in fel si chip sau s-au resemnat la un simplu hepi barthdei muncitoresc.

cineva mi-a spus ca m-a zarit din troleu, umbland pe strada, incet si zambind fiind in lumea mea. cam asa cum fac eu deobicei. iar apoi mi-a zis ca nu m-am schimbat in 3 ani de zile. asta mi-a placut enorm.

toate se schimba. si esti condamnat sa fii in pas cu schimbarea sau ajungi ... ce ajungi? nu stiu. dar eu sunt multumit ca nu ma mai schimb. ca am ajuns la aceea etapa care ma va defini de-acum incolo. imi place de acest eu. chiar daca ne mai certam uneori la cutite, in final.. ne impacam amiceste la un pahar de vin fiert.

imi place imaginea asta: "umbland incet si zambind, fiind in lumea mea". imi da o senzatie de bine. e ceva ce ma defineste diferit in raport cu ceilalti. poate pentru ca in sfarsit mi-am gasit cadenta. ca un mosneag. batranii au seninatatea intelepciunii daruita de multimea experientelor care i-au modelat sau umplut de cicatrici invizibile privirii omului de rand...

poate, asta caut de fapt: intelpciunea daruita de multimea trairilor...

nu sunt de acord cu urarea:"la multi ani"... mai bine urati-mi... urati-mi: "la cat mai multe trairi definitorii pentru viata ta".
bine, e cam lung. asa ca urati-mi pe scurt: "l.c.m.m.t.d.p.v.t."

va salut pe toti de sub cerul innorat al italiei. azi, am vazut prima stea....