3

untitled

"nu se vindeca, cu lacrimi, ranile dragostei, nici cu flori"
m-am trezit cu refrenul asta in cap. nu stiu cine canta. nu stiu ce piesa e. stiu doar ca ma framanta...
trebuie sa gasesc piesa.
I must!

later edit: victorie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! am reusit. am gasit-o. v-o dau si voua. ca sa nu ziceti ca sunt egoist.
o sa intelegeti de ce am insistat atata sa o gasesc:D
mersi arcadia de informatie. puteai sa imi dai macar si titlul piesei nu numa` formatia :))



mi-e sila. pur si simplu sila.

mi-e sila. pur si simplu mi-e sila. cred ca voi renunta la a mai citi presa. cristi tabara violator?


cata dreptate a avut dan diaconescu acu cativa ani cand declara ca televiziunea sa va schimba modul de abordare a stirilor de catre toti. unde nu exista stire, fabricam una. un mare magnat american facuse chiar un motto:" nu lasati realitatea sa strice o stire buna..."

m-am saturat de stiri senzationale. m-am saturat de transmisiuni speciale. m-am saturat de comentarii si declaratii incendiare. m-am saturat de dementa creata artificial. m-am saturat de barfele servite pe post de stiri. m-am saturat de oamenii serviti pe tava ca vedete. m-am saturat de "ce s-ar fi putut intampla daca...".  m-am saturat!

somnul ratiunii naste monstri. ii ok. noi oricum nu dormim. coma nu e somn... nu?



9

nimeni nu mai vrea sa iasa...

"cine a batut in usa la apartamentul 8?" liniste. e ora tarzie in noapte. o ora la care deobicei gandurile lucide se amesteca cu visele. ma trezesc brusc si ascult. imi ciulesc urechile mai ceva ca un iepure paranoic. se aud trei batai puternice. metal pe plastic. in casa scarii." cine a batut in usa la apartamentul 8?" se repeta intrebarea.

am crezut ca am visat.speram sa visez. din nou, trei batai nervoase urmate de aceasi intrebare sacaitoare. recunosc vocea. e batrana care sta singura in apartamenul de langa noi. " cine a batut in usa la apartamentul 8?" vocea e ferma. e serioasa. e ca si cum ar chema pe cineva la tabla. sau ar intreba daca cineva nu si-a facut tema. a fost profesoara.

se aud din nou bataile. e ca si cum ar bate prin mine. fiecare bataie ma cutremura si enerveaza. "va rog sa veniti. cine a batut in usa la apartamentul 8?" am un gest reflex sa ma ridic din pat si sa vad care ii baiul. dar spiritul de conservare imi sopteste sa mai aman putin intalnirea.

"va rog sa veniti. o femeie in varsta va asteapta." de data asta tonul nu mai e nici poruncitor, nici impunator. e trist si rugator. un nod mi se pune in gat. "va rog sa veniti. o femeie in varsta va asteapta". nu mai rezist. nodul din gat e din ce in ce mai obraznic. imi schimb pantalonii si ies afara.

"ce s-a intamplat?"
"a batut cineva la mine in usa si a plecat"
"cine a batut? e 2 noaptea."
ridica din umeri. stie ca nu a batut nimeni. probabil i s-a facut teama si vroia sa vada pe cineva..
"intrati frumos in apartament si culcati-va"
ma priveste lung, schiteaza un zambet ciudat..
"multumesc ca ai iesit... nimeni nu mai vrea sa iasa .."

se misca incet. fiecare pas pare un chin. carja mai mult impiedica decat ajuta...

toate problemele ei sunt doar niste pretexte pentru a intra in vorba cu vecinii. niciodata nu mi-a placut. de cand am fost mic am avut o antipatie fata de dansa. mi-era teama cred. de fiecare data cand ma intalneam cu ea imi era frica sa vorbesc cu dansa, pentru ca indiferent de intrebarea care mi-o adresa, raspunsul il primea cu o mina de neincredere. pentru ea, toti mint.

cred ca batranetea e grea. mai ales daca nu ai familie. mai ales daca ai ramas singur si nu mai ai cu cine schimba o vorba. un "salut, ce mai faci?". sa te simti singur fiind inconjurat de oameni. asta sa fie blestemul care ne asteapta?...



0

probleme gogule?

nu stiu cum s-a intamplat, dar dintr-odata e vara. calduri de peste 28 de grade si sub 35. somnul vine greu din cauza caldurii. tantarii isi incep cruciadele impotriva neamului omenesc. chestie interesanta. cica doar femela-tantar suge sange. masculul nu. tot femelele sunt de vina. o fi o lege nescrisa pe undeva?

am avut inundatii, acuma avem canicula, dupa canicula prevad iarasi inundatii, apoi iarasi canicula, si pe cand toate astea se vor linisti, o sa vedeti un lucru care se intampla de cativa ani buni incoace. administratiile locale se vor pregati pentru iarna. si de fiecare data, va veni iarna fara sa sune dinainte. si iar vor fi prinsi pe nepregatite cei care se lauda ca sunt pregatiti.(aici e o ironie).

oamenii se impart in pro si contra sinucidere mai nou. cei cu pro:" tu nu stii ba ce o fost in sufletul ei..". cei contra vor raspunde:" chiar nu ma intereseaza, gestul este condamnabil...". si uite-asa ne pornim o noua batalie, ca parca ne-am saturat de cea in care tu esti psd, eu nu...

am observat o chestie ciudata. traim pentru si prin conflicte. interioare, exterioare, nu prea conteaza. conflicte sa fie. ne plac problemele, chiar daca ne plangem de ele. poate de-aia ne plac, ca avem motiv sa ne plangem.

daca viata ar fi fara probleme... ne-am plictisi. so, enjoy o viata problematica si frumoasa.




5

despre morti numa` de bine....

m-am intalnit zilele trecute cu varu-mio la o poveste. nu il mai vazusem de multa vreme si intalnirea cu el a fost placuta. chiar necesara. are darul de-a ma pune pe ganduri cand mi-e lumea mai draga. ridica probleme asa de faine si uneori cred ca nici macar nu e constient de asta, de cat de fain gandeste si reuseste sa isi puna gandurile si framantarile in cuvinte simple.

unul din primele subiecte discutate, asta dupa celebrul subiect:"ce mai faci? ai slabit/ingrasat. te insori?" a fost cel legat de moartea lui madalina manole. "ai auzit ca a murit?" " cine?" "madalina manole, i-a lasat mesaj sotului ..." "cine?"...

nu stiu cum se face, dar anumite morti sunt mai apreciate ca altele. nu ma credeti? exemplu scurt: michael vs. madalina. cine credeti ca castiga? dar este si un aspect pozitiv in toata chestia asta, cel putin, pentru o zi, doua, toti au uitat de criza si au plans-o pe cea care si-a luat viata, cea care a abandonat lupta pentru ca nu se mai simtea frumoasa.

cum stim noi sa facem distinctie intre oameni. cand moare cineva cunoscut, pe toti ii vezi in doliu. cand se intampla sa iti moara un vecin sau vecina, trebe sa tragi cu dintii de restul vecinilor ca sa puneti mana de la mana sa luati o coroana." a murit vecinul de la etajul..." "cine?" "si dam fiecare cate 5 lei sa luam o coroana"..."cine?"...

apropo, pentru cei care se mai indoiesc, sa stiti ca madalina a mers in rai. pentru ca e vedeta. de-aia. acuma canta cu elvis si cu michael si sinatra. au pus ei de un cvartet. nu conteaza ca s-a autosinucis ea singura cu manuta ei. e in rai. pentru ca vorba aia, daca ea a ajuns acolo inseamna ca si eu care nu fac la fel de multe pacate ca ea, o sa ajung in rai sa ii ascult.

hello village ppl! wake-up. nu contest ca madalina si cu ceilalti 3 sunt impreuna. dar nu in rai ci cu cateva etaje mai jos. si daca nu ma credeti, mai cititi si voi Biblia si o sa vedeti ca "vedetele" nu prea ajung sus.

mi se face rau de atata inconstienta. mai ales cand citesc comm-uri cu:" Dumnezeu asa de mult a iubit vocea madalinei incat a chemat-o la EL sa ii cante". cata aberatie. cat intuneric in gandire. mi-e greata....
lasa... bine ca azi e 100% vineri... vorba lui rubishu...



8

Prostia ta ma deprima


taci! prost!  doo cuvinte care daca sunt bine pozitionate intr-o conversatie, vor inflama spiritul celuilalt, facandu-l sa isi piarda concentrarea pe baza de nervi, moment in care, tu vei iesi victorios. optimistic vorbind. evident.

adica, eu stiu ca trebuie sa fim obiectivi si conform practicilor "political correctness", trebuie sa minimalizam impactul care am putea sa il avem asupra celorlalti, adica sa fim cat mai egali cu putinta. ok, hai sa va explic in termeni simpli: nu ai voie sa il faci pe om prost, nici daca put actiunile dupa el, ca nu cumva sa se simta jignit.

nu stiu daca  numai eu  fac asta sau si altii, dar eu recunosc ca am cel putin doo tipare de comportament. una fata de prieteni si una fata de cunoscuti. la unii le permit cuvinte mai acide, iar la altii nu. iar daca se intampla ca cei din a doua categorie sa isi permita cuvinte mai dure la adresa mea, simt brusc rotatia pamantului si nevoia mea inerenta de a fixa omul respectiv  la locul lui in constelatia tampitilor.

teoretic, cuvintele spuse de un cunoscut, ma refer ca cele doo de mai sus, nu ca ne dor, ci mai mult ne revolta. revolta din aia:"cum iti permiti sa imi zici asa ceva? nici macar nu ma cunosti". desi nu inteleg de ce trebuie sa folosim :"nici macar nu ma cunosti". oare sa fie adevarata vorba:"cine se scuza se acuza?"

eu zic ca mai tare ar trebui sa ne doara cuvintele spuse de prieteni. ca ei macar stiu ce vorbesc. adica ei ne cunosc. si totusi alea le tratam cu indiferenta, in cel mai bun caz le consideram glume. si radem una buna si mergem mai departe. o gluma buna e ca si o minciuna buna. e aia care are cat mai mult adevar in ea.

ma intreb daca sunt fatarnic pentru ca simt nevoia sa corectez pe cineva care ma dojeneste, sau pentru ca ma apuca rasul cand un prieten incearca sa ma repuna pe calea cea buna. asta in virtutea faptului ca nu as fi pe calea buna. ceea ce ma indoiesc. am harta si busola.....

p.s.: am folosit cuvantul "doo" pentru ca ma amuza. stiu ca nu e corect. dar nu prea ma intereseaza. apropo, pentru cei mai slabi de gandire si fara gandire in patratele, sa stiti ca "doo" inseamna doua.



5

dragoste??? ce are de-a face cu casatoria?!!!

urmaream aseara un film. bine, recunosc era un serial. un serial s.f., adica babylon5. nu conteaza despre ce e vorba, pentru ca sunt sigur ca nu aveti aceleasi gusturi ca si mine, asa ca nu are rost sa va explic. si hai sa va zic:

la un moment dat, doi prunci, aleg sa fuga in lume decat sa se lase antrenati in traditiile unei lumi muribunde care voia sa ii casatoreasca cu alte persoane, mai urate, mai batrane dar foarte bogate si influente. ati ghicit. era o lume unde in materie de casatorie, parintii si rudele decideau cine cu cine se casatoreste. casatorii aranjate de la nastere.

unul dintre batranii influenti din film, la care vin cei doi sa ii ceara ajutorul si caruia ii explica faptul ca ei vor sa se casatoreasca din dragoste, el exclama foarte sigur pe sine:" dragoste? ce are a face dragostea cu casnicia?!" moment in care, recunosc, am inceput sa rad.


m-am gandit atunci la ceea ce zicea Constantin Noica: "În Franţa aceasta unde se vorbeşte atât de mult despre iubire, nu cumva lipseşte dragostea?" . si indepartati "Franta", iar in locul ei puneti ce vreti. ideea ramane. daca vorbesti mult despre un lucru, ajungi sa il banalizezi si sa uiti sa il mai faci. ramai doar cu ideea.


zilele trecute mi-a venit un gand ciudat: la inceputuri, era doar noaptea nuntii. si din acel moment femeia si barbatul isi apartineau. fara ritualuri, fara nimic. dupa o vreme, s-a ajuns la nunta si dupa nunta, noaptea nuntii. apoi logodna, nunta, noaptea nuntii. acum avem prietenie, logodna, nunta, noaptea nuntii. unii, s-au gandit sa forteze lucrurile si pentru unii exista: prietenie, concubinaj, logodna, nunta, noaptea nuntii. desi, la ei nu prea mai inteleg rostul noptii nuntii.


de ce oare oamenii, cand vor libertate incep sa desacralizeze lucrurile? mi se pare asa de amuzant cei care se simt incarcerati de credinta si simt nevoia sa se elibereze de Dumnezeu. de parca Dumnezeu te-ar tine cu forta. El nu vrea altceva decat iubirea noastra. iar daca Il iubim, atunci vom asculta si pazi voia Lui pentru ca asa vrem noi si nu pentru ca asa vrea El.


totul e progresie. incepe din nimic si se termina in ceva. o prietenie? o inima? un zambet? o floare? 1+1=1 ? ce sentiment frumos a semanat Dumnezeu in noi. nu-l lasati sa fie desacralizat. iubirea e sacra...



9

s-a terminat

si daca pana acuma am avut o scuza sa ne retragem seara cu baietii, de-acuma trebuie sa inventam altceva. campionatul mondial s-a terminat. ce bine. prea ma certam pentru custodia televizorului. ca astia cu meciurile nu au luat deloc in considerare spiritul suav al femeii care trebuie sa isi ingroape grijurile zilei in telenovele.

stati putin. de fapt e telenovela si nu telenovele. ca toate parca sunt croite identic pe aceeasi idee. pline de neprevazuturi prevazute si de intrigi intrigante  cu fiul mort si reinviat, fata saraca ajunsa bogata si asa mai departe. nici nu e greu de inteles de ce prind telenovelele. cine nu viseaza la mai mult?


vineri noaptea m-am intors din tabara cu pruncii. a fost exact cum ma asteptam sa fie. timp de 5 zile nu m-au cautat prietenii si nici eu nu i-am cautat. nu am avut internet, mess, ziare, nimic care sa ma conecteze cu lumea inconjuratoare.

si stiti ceva? cand te rupi de lume, nu mai simti nici criza economica, nu mai simti nici crizele sentimentale ale unora, nu se mai boceste nimeni, nu trebuie sa mai faci pe umarul plangaciosilor. cand te rupi de lume, poti sa iti rearanjezi prioritatile corect. fara influente.

am vazut cerul plin de stele. ceva ce nu am mai vazut de cand eram mic si stateam la bunici la munte. cineva zicea ca orasul ucide visarea. sa stiti ca a avut dreptate. mi-a fost de ajuns o singura privire pe cerul instelat pentru ca mintea mea sa o ia razna si imaginile sa imi apara in minte. vise. amintiri. ganduri. dorinte

p.s.:
sunteti neamuri? nu, doar verisoare...



8

very good news!!!!!!!!

nu mai inteleg nimic. tot citesc articolele din presa, ma mai uit pe la emisiuni si tot nu pot sa pricep ceva. din cate am prins eu din zbor, am inteles ca o sa primim o transa mare de bani de la fratii nostrii mai mari, dar care nu ne dau banii, daca nu vad ei ca avem si noi ceva.

asa ca, mai marii tarii, au venit cu cateva idei: taiem salariile bugetarilor si pensiile ca sa avem si noi niste bani. apoi s-au razgandit si au zis ca nu mai taie pensiile, dar vor creste tva-ul. apoi au mai pulsat ceva si uite asa ne-am trezit cu pensiile netaiate, dar cu tva-ul crescut, cu salariile bugetarilor taiate si cireasa de pe tort: 60.000 de bugetari concediati.

 nu stiu daca stiati da` pare-se ca si tichetele de masa vor fi impozitate cu 16%. sunt curios cum vor realiza asta. adica daca ai 10 tichete de masa, unu il dai inapoi iar altul il tai in 10 parti egale dintre care mai apoi 6 le returnezi?

tot vor ai nostrii sa faca rost de bani si  nu mai stiu cum. apropo, un sfat asa mai ardelenesc: daca tai salariile, concediezi oamenii si urci preturile, apoi sa stii matale ca nu prea mai merge baba la cumparaturi. iar daca puterea de cumparare scade, mai bine zis pofta de cumparare, atunci sa va luati la revedere si pa-pa de la taxele ce le-ati fi colectat de la oameni. parca ii inceputul povestii lui robin hood. oamenii n-au nimic da` trebe sa plateasca taxele.

citeam ca alte tari, printre care franta si grecia, ca sa aduca bani la bugetul de stat, au inceput sa vanda proprietati. astfel grecia a vandut o insula, iar franta mai multe mosii. eu propun sa vindem si noi ceva din tarisoara noastra . si asta acuma pana mai putem sa o vindem, ca imediat va trebui sa o dam degeaba.

 as incepe cu Bucuresti-ul...